Deci, fără deci. Cum mai sunteţi?
Nu-i așa că de abia așteptaţi să vă plictisesc cu postările mele? Sunt sigură.
Iată că am revenit cu un alt subiect pe care l-aţi mai auzit. Eh, ce să fac, imi incerc si eu norocul.
Școală.
Sunt sigură că vă era dor de colegii voștri. Și profesori. Și teme. Dar haideţi să rămânem la colegi.
Cu toţii avem acel coleg care este măscăriciul clasei și care vă face să râdeţi mereu. Care nu se poate abţine din a comenta orice ar spune profesorul. Care reușește să facă glume in cele mai nepotrivite momente
Apoi unii mai cunoașteţi colegul care isi bate joc tot timpul de ceilalţi. Ori de cei mai plinuţi, ori de fetele mai nepopulare. Pur și simplu trebuie ignorat, pentru oricum tot ce poate face e să se ia de tine. Nu e plăcut, am păţit-o și eu, dar asta e singura rezolvare.
Desigur că orice clasă are bisericuţa ei de pipiţe care se cred perfecte și care nu pot ieși din casă fără tone de machiaj, hainele lor de firmă, converșii și evident că IPhone-ul 2626278 sau, mai nou, Samsung Galaxy S4. Nu fac reclamă, sunt chiar telefoane bune, dar de obicei semnalează de obicei persoane care au la fel de multă mândrie și infumurare cât machiaj au pe faţă. Și asta e ceva.
Și apoi vin acei elevi nepopulari, care aproape că nici nu există și care iși trăiesc viaţa invăţând și incercând să supravieţuiască școlii.
Peste tot, din prietenii se nasc așa-zisele "idile", subiect de discuţie in fiecare pauză, care de fapt nu există, doar că lumea nu are altă treabă, evident.
Profesorii. Da, dacă aveţi impresia că acum sunt unii afurisiţi, ar trebui să aveţi in vedere ceea ce mi-a povestit bunicul meu odată:
"Eram la matematică, iar profesorul m-a strigat la tablă. Am stat și m-am gândit puţin, și când am vrut să incep rezolvarea, a strigat:
- La loc! Ai patru!
Așa că la următoarea oră, când m-a strigat, i-am răspuns:
- Domnule profesor, sănătatea nu imi permite să mă deplasez până la tablă.
- Bine, ai patru.
Era exact același lucru."
El cum profesorul nu il scotea din patru, trimitea rezolvări la Gazeta Matematică si propunea probleme, altfel nu trecea clasele.
Deci ai noștri par dintr-odată chiar simpatici, nu credeţi?
Ce aș mai putea să vă zic? Succes la școală vă urez, tuturor, și sper să vă iasă tot ce vreţi.
Pufulete, terminat.
Bună, v-am lipsit?
Neah, nu răspundeţi.
Și despre ce să vorbim noi azi?
Mă gândeam poate să discutăm despre niște cărţi.
Da, cărţi.
Nu o să vorbim despre Harry Potter. Sau dacă vreţi vorbim.
Ce aș putea să zic? Asta a fost și mai este cartea mea de suflet și o pot citi și reciti la infinit. Toate lucrurile care s-au intâmplat au fost așa de bine planificate de autoare.
OK gata că sunt varză.
Despre Twilight. Știu că mulţi sunt de părere că Stephenie Meyer a "stricat" imaginea vampirilor, descriindu-i vegetarieni, făcându-i să strălucească in soare și să se imprietenească sau chiar să se indrăgostrească de oameni. Nu neg că de atunci am intrat in era vreau-să-mă-căsătoresc-cu-un-vampir-sclipicios. Personal mi-au plăcut toate cărţile cu vampiri pe care le-am citit: Jurnalele Vampirilor, Vampirii Sudului, Academia Vampirilor, Vampirii din Morganville și cred că atât. Știu că mulţi preferă vampirii care omoară oameni, si nu pe ăia care se indrăgostesc de ei, dar asta este viaţa. C'est la vie, că așa-i la vie.
Bine, nu mai povestesc de toate poveștile SF cu toate creaturile.
Cine a citit "Numele acestei cărţi este secret"? Ăla eu, ăla eu. Mă gândeam eu.
Oricum o recomand, este plină de umor și autorul chiar reușeste să capteze atenţia autorului.
Ia să vedem. Cine a citit "Anna și sărutul franţuzesc"? Nu? Vai, este o carte superbă. Necunoscută, dar foarte frumoasă. Am să vă vorbesc mai multe despre ea in următoarea parte. Până atunci, v-o recomand din tot sufletul.
Seria Georgina Kincaid? Asta ar trebui să intereseze pe toţi fanii Academiei Vampirilor. Este scrisă tot de Richelle Mead. Conţine și câteva personaje vampiri, dar acţiunea se concentrează mai degrabă pe alte creaturi, inventate de ea: sucubi. Aceste creaturi, sunt oameni care teoretic au făcut pact cu diavolul prin intermediul unor demoni, nemuritoare, care iși pot schimba infăţișarea exact așa cum vor. Vă intrebaţi acum care-i preţul pentru toată chestia asta. Ei bine, ca să iși păstreze energia, trebuie să intineze muritorii. Adică să o facă. OK dacă v-am speriat, scuze. Oricum este o carte excelentă, care te captivează până la sfârșit. Iar finalul a fost extrem de neașteptat.
Cronicile Wardstone? Oh, sunt așa de faine. Pline de aventuri. Ucenicul unui vraci, al șaptelea fiu al unui al șaptelea fiu, infruntă o groază de creaturi, câteodată in moduri sinistre. Strigoi, vrăjitoare, la un moment dat este nevoit chiar să facă un pact cu Diavolul, ca apoi să trebuiască să il infrunte. Vă asigur că această carte chiar este sinistră. Aproape fără niciun strop de dulcegării.
Dacă nu aţi citit nimic de Michael Ende, ar fi timpul. Autorul iși imaginează de fiecare dată lumea lui proprie, și umorul lui este debordant. "Poveste fără sfârșit" este cea mai cunoscută lucrare a lui, dar eu vă recomand să incercaţi și "Momo", "Lungul drum spre Santa Cruz", și "Jim Năsturel și Lukas, mecanicul de locomotivă".
Bine gata cu toate aceste recomandări.
Până data viitoare, aveţi grijă de voi!
Pufulete, terminat.
Da, păi n-am mai scris de mult.
Îmi cer scuze. Nu că ar citi prea mulţi ce postez eu aici. Dar tot îmi cer scuze.
Ştiu că sunt la început. Şi ştiu că am două postări în total. Nu mă aştept să am succes imediat. Ba din contră, nu mă aştept încă la succes. Ce succes? Eu doar îmi înşir aici gândurile pentru că mi-e prea frică să îmi arăt faţa ca să fac video bloguri.
Apropo de asta.
Personal da, mă uit la video bloggeri, mai scurt vloggeri. Mă uit la Doza de Haş (cine nu a auzit de DDH?), Zmenta, TheLifeInRO, la Tequila, 4la Română, DaniPeNet, 10 lucruri, Alex Contraş, Friends Show şi cam atât în română. Şi în engleză mă uit, evident.
Bănuiesc că Annoying Orange nu se pune ca vlog, nu? Păcat, pentru că e foarte amuzant.
Acum trecem la subiecte controversate. Şi foarte discutate. He, he, mă aventurez pe teren minat. Se pare că îmi plac provocările.
Deci. Fără deci (da, mă uit şi la RObotzi şi Rendam). Despre Satana Cartoons. Şi Codrin Bradea.
Sincer, mă uit la el. Băiatul este inteligent. Dacă vă uitaţi la vlogurile lui. Şi nu mă refer ce face pe canalul Satana. Mă refer pe canalul lui numit Codrin Bradea. Faza cu Satana e ca un hobby pentru el. Un hobby care i-a încântat pe mulţi. Şi totuşi sunt oameni, chiar mulţi, care susţin sus şi tare că este o prostie şi că ne învaţă să înjurăm. Mamă şi câte certuri am găsit pe tema asta. Mie personal îmi place şi totuşi nu am început să îi repet replicile peste tot. Vedeţi? Este simplu. Dacă știi ce vrei, nu te poate afecta. OK, te uiţi și iţi place, dar asta nu inseamnă că trebuie să il iei ca pe un model.
Oricum, cam atât pentru azi.
Pufoșenie, terminat.
